O FABULĂ DERAIATĂ

 Vânătăile

de pe

băț

au dat

în

muguri

aceste

flori transparente

opri-vor

cerul

înainte

de

a fi

clonat

ultimul înger

de

pază

păcat

de

băț

COSTEL ZĂGAN

TEREN VIRAN

 Fără

niciun scop

pătrund

tot

mai

adânc

în

poezie

când

rămân

fără

aer

și

cititori

o

iau

de la

celălalt

capăt

COSTEL ZĂGAN

CE INFERN (IN)UMAN

Dintre cuvinte

pânza de păianjen

îmi blochează

gura taman

acum când

nu-l văd

decât

pe

Dumnezeu

Costel Zăgan

 

PRADĂ

 În

subteranele

poeziei

aflat-am

multe

stele

prăfuite

Costel Zăgan

POEM MOBIL

 Cerul se pierde

printre copaci

casele mă salută

una

după

alta

numai oamenii

fug

de

mine

nefericirea

animal de companie

mă urmează

peste

tot

COSTEL ZĂGAN

INCIDENT

 Un

mort

s-a

trezit

în

rai

și

tot

nu-i

venea

să

creadă

Costel Zăgan

SCENĂ CRIMINALĂ

 În

lanul

de

floarea soarelui

nu

s-a

găsit

nicio

umbră

Costel Zăgan

SEMNALMENTE

 Niciun vers

nu știe

să plângă

nicio

metaforă

n-are

riduri

restu-i

artă

poetică

Costel Zăgan

FĂRĂ MARTOR

 Nicio frunză

nu-i

vinovată

de

toamna

din

jur

frumusețea

nu

se pune

însă

COSTEL ZĂGAN

OK

Prin fața mea 

trec toți cascații lumii

cu botnițele fluturându-le

în mâini

ca niște steaguri

tropotul

lor

trezește 

istoria

de

peste

două mii

de

ani

COSTEL ZĂGAN

SCRIU CU OTRAVĂ ȘI MIERE

 

Istoria-și face nevoile

și-n cafeaua mea de dimineață

nebuna s-a sculat cu noaptea-n cap

și-i turuie gura ca o meliță

înregistrez pe rând totul

de la rouă și lacrimi la fecale

vântul scârție ca o ghilotină

iar cerneala

a-nceput

să se-nroșească

ca 

sângele

toreadorului

ucis

Costel Zăgan, POEME POLIȚISTE

PARADIGMA DE MUCAVA

 Paradigma de mucava - Costel Zăgan

Gestionarea globalizării
deplasarea poeziei spre rogvaivul colectiv
eroare versus împăcare
condei sau măturoi stelar
Doamne ce frumos era odată
în coliba unchiului Tom
azi
cea din urmă furnică-i conectată la internet
mușuroiul uman
se zice că
n-are culoare politică
și
zis rămâne
bunul-simț
nu șomează
mai niciodată
de-aia
sufletul fuge-n fundul trupului
sireacul de el
curățenia de primăvară
însă
nu-i aduce vara mai aproape
new age persistă.

Costel Zăgan, Poeme polițiste

MO(NU)MENT

De ce

dimineața

seamănă

c-un trandafir

numai

verde la-nceput

numai

roșu la final

COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE 

p

INFERNOTECA : MO(NU)MENT

INFERNOTECA : MO(NU)MENT: De ce dimineața seamănă c-un trandafir numai verde la-nceput numai roșu la final COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE  p

NECUMINȚENIA LECTURII

 

Ce

petrecere interioară

am tras

iubito-n

poezia

ta

elicoidală

COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE

Toate reacţiile:

1Clopotul Vagabond

MEMORIE

 La marginea unei singurătăți

doi adolescenți

un el și-o ea

încearcă

să potrivească

iarba

pe

gura puștii

foc

cu

foc

COSTEL ZĂGAN

NOVALIS

După ultimul vers

al Apocalipsei

răsări-va

soarele cel negru

al

melancoliei

COSTEL ZĂGAN, POEME POLIȚISTE 

MOLIA

 Umbra

mi-a dispărut

la

miezul nopții

când

întunericul

mi-a ocupat

și

sufletul

nemulțumit

am deschis

gura

în

primul

vis

mușcând

cuvintele

unul

după

altul

dar

sângele

a pus

în mișcare

poemul

următor

PS

azi

a venit

ieri

COSTEL ZĂGAN

LECTURI SUSPECTE

 Cititoru-i vinovat

restu-i crimă

ceas la pat

ridicat în rimă

COSTEL ZĂGAN

Costel Zăgan - Top 20 citate ale aforistului român